Poate parea surpinzator, dar pana sa ramai insarcinata, si sa-l simti
cum misca si-i parte din tine, asta nu era o dilema, ci o simpla realitate a
zilelor noastre, pe care o bifai surpinzator de repede cu mintea, nu cu
sufletul. Acum lucrurile stau altfel. Cu capu’n jos, sau fundu-n sus, cum vrei
sa-i zici.
Cate femei si-au sacrificat cariera pentru a deveni mame? Temporar, aproape
toate. Nu poti fi in business fara a fi, e cert. Nu poti avea call-uri in
timpul epiduralei, si nici da feedback pe proiecte in timp ce alaptezi. Nu se
poate, da cu virgula.
Si atunci varianta e sa-l lasi, mic cum e si fragil, abia venit pe lume,
in mainile altcuiva. Altcineva il poate ingriji, dar nimeni nu-l poate iubi ca
tine. El cu nimeni nu se va simti asa de iubit, incat sa ii rada obrajii rosii
foc. Iar tu n-o sa-l vezi cum creste, si cum incepe sa fie, pentru ca vrei sa
fii prezenta in business, sa lupti cot la cot cu ceilalti barbati, ca si cand
ai fi unul dintre ei.
Stii ce? Nu esti.
Cate femei au amanat a deveni mame pentru o promovare in plus, un job
mai bine platit? Ridic mana sus, am fost si eu acolo. M-am simtit vinovata si
sa ma gandesc la a avea un copil, cand uite ce onoare din partea corporatiei.
Stii ce? Nu te mai simti vinovata.
Esti pe cale sa te salvezi devenind un om normal, mama.
Cand devii totul, nimic altceva nu mai
conteaza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu